Ciudatenii de Revelion pe Meridianele Lumii
Pe cele 360 de meridiane ale globului, oamenii sarbatoresc cumpana dintre
anul vechi si cel nou printr-un ceremonial cu specific local, care
difera, de la tara la tara. Anul Nou este sarbatorit cu obiceiuri si la
date diferite in lume.
In Olanda, la trecerea in Noul An, pe strazi se ard brazii de Craciun si se
lanseaza artificii, pentru a se alunga spiritele rele ale vechiului an.
In Polonia, Anul Nou este cunoscut ca "Noaptea Sfantului Vasile" ("Sylvester").
Acest nume provine din legendele despre Papa Sylvester. Se spune ca
acesta a intemnitat un dragon pe nume Leviathan, despre care se
presupunea ca va putea scapa numai in prima zi a anului 1.000, va manca
tot Pamantul si toti oamenii si va incendia cerurile. In prima zi a
anului, faptul ca lumea nu s-a sfarsit, a fost considerat un motiv de
bucurie si de atunci se numeste Noaptea Sfantului Vasile.
In Spania si Portugalia se mananca 12 boabe de struguri dintr-un ciorchine cand bate ceasul ora
12, in noaptea dintre ani, pentru a asigura 12 luni fericite in noul an.
In Scotia, de Anul Nou ("Hogmanay"), oamenii ard crengute de ienupar, ca sa alunge
germenii oricaror boli. Meniul scotian traditional pentru aceasta
sarbatoare consta in prajituri din aluat fraged, faina de ovaz, branza,
whisky si vin, si briose negre. Prima persoana care se trezeste
dimineata obisnuieste sa duca "Het Pint", un gen de bere slaba, celor
care inca mai dorm. Ei aprind focuri ca sa se descotoroseasca de
vechiul an si, uneori, arunca in foc o figurina de paie reprezentand
vechiul an. In noaptea de Anul Nou, scotienii
formeaza o hora si canta impreuna traditionalul "Auld Lang Syne". Apoi,
oamenii din gospodarie asteapta sa vada cine va fi prima persoana care
le va trece pragul dupa miezul noptii, caci aceasta arata daca vor avea
noroc sau ghinion in anul ce vine. Prima
persoana ar trebui sa fie un barbat tanar, viguros, cu par de culoare
inchisa. De asemenea, el nu trebuie sa vina cu mana goala, ci cu mici
daruri simbolice ca paine, carbune, sare, acestea fiind simboluri ale
vietii. Manifestarile de Anul Nou in tarile
scandinave au loc in ianuarie si sunt legate de vechile festivitati de
iarna ale vikingilor. Acestia obisnuiau sa invoce timpul si lumina
pentru a incuraja intoarcerea soarelui.
In Elvetia, se sarbatoreste vechiul An Nou pe 13 ianuarie, dupa calendarul iulian.
Oamenii ies pe strazi, costumati in spirite bune si rele.
In SUA, se crede ca fasolea cu boabe negre aduce noroc. Americanii obisnuiesc
sa priveasca campionatele de fotbal pe ecranele gigantice instalate in
Time Square, la New York. La ora 12.00 noaptea, un mar gigantic aprins
cu becuri electrice este coborat pe pamant. In acel moment, multimea
incepe sa strige "La multi ani!". Festivalul
evreiesc de Anul Nou se numeste "Rosh Hashanah". Data acestuia variaza
in fiecare an, conform calendarului evreiesc lunisolar. Astfel, pentru
evrei, Anul Nou soseste in primele doua zile ale lunii a saptea. S-a
fixat aceasta data pentru ca fermierii sa se poata deplasa la Ierusalim
inainte de sezonul ploilor. Primele 10 zile ale acestei luni sunt cele
mai sfinte. La sarbatoarea de Rosh Hashanah,
toata lumea trebuie sa dea socoteala in fata lui Dumnezeu pentru
comportarea in timpul anului ce se incheie. Totusi, toti evreii au la
dispozitie 10 zile intre Anul Nou si Ziua Judecatii, "Yom Kipur",
pentru a se cai de raul pe care l-au facut.
La Yom Kipur, Dumnezeu scrie soarta viitoare a tuturor, in carte. De aceea, oamenii
isi trimit felicitari cu mesajul traditional "Fie sa ti se scrie un an
bun"!. Evreii schimba aceleasi urari in ajunul sarbatorii Rosh
Hashanah, cand merg la sinagoga, inainte de a se intoarce la casele
lor, pentru cina speciala de Anul Nou. Musulmanii
au un calendar aparte. Bazat pe ciclurile lunii, calendarul musulman
este format tot din 12 luni, care insumeaza insa numai 354 zile, spre
deosebire de calendarul gregorian sau evreiesc. De aceea, Anul Nou
islamic "se muta" cu 11 zile inapoi in fiecare an. Islamistii
celebreaza acest moment in liniste, fara nimic din atmosfera festiva a
altor sarbatori de Anul Nou. Aparitia lunii noi este inregistrata in
moschei si se spun rugaciuni speciale. Cea mai importanta parte a festivitatii
Noului An este povestirea istoriei Zborului lui Medina.
Anul Nou thailandez ("Songkran") este marcat printr-un festival care
dureaza trei zile, intre 13 si 15 aprilie, dupa calendarul gregorian. In
Tibet, Anul Nou ("Losar") se sarbatoreste la sfarsitul lui ianuarie sau
inceputul lui februarie, cand este luna noua. Ultimele doua zile ale
vechiului an, denumite Gutor, sunt consacrate pregatirilor pentru noul
an. Prima zi din Gutor este folosita pentru curatarea casei, in special
a bucatariei, cea mai importanta incapere. De
asemenea, hornul este curatat de funingine. A doua zi de Gutor se
practica ceremonii religioase. De asemenea, in aceasta zi se fac
cadouri in familie.
In Africa de Sud, de Anul Nou se trag clopotele bisericilor si se pot auzi chiar si
focuri de arma. Pentru cei din provincia Cape, primele doua zile ale
anului sunt petrecute intr-o atmosfera de carnaval se canta si se
dansaeza pe strazi, in sunetul tobelor, toata lumea poarta costume viu
colorate.
In Grecia, ziua de Anul Nou este dedicata Sfantului Vasile, celebru pentru
bunatatea sa. Copiii isi lasa incaltarile inga semineu in noaptea de
Anul Nou, pentru a primi daruri de la sfantul cel bun. O mancare
traditionala este "vassilopitta", o prajitura in care este pusa o
moneda de argint sau de aur. Cine gaseste moneda va avea noroc in anul
respectiv.
In Bengalul de Vest, oamenii se impodobesc cu flori, pe care le coloreaza in rosu, roz,
violet sau alb.Hindusii nu sarbatoresc noul an in acelasi timp sau in
acelasi fel. Femeile poarta haine galbene, culoarea primaverii. In
sudul Indiei, mamele pun mancare, flori si daruri intr-o cutie
speciala, pentru copii. In dimineata anului nou, copiii trebuie sa tina
ochii inchisi, pana cand sunt condusi de mana la cutia cu daruri.
In India Centrala, steagurile portocalii impodobesc toate cladirile in ziua de Anul Nou.
In provincia Gujarat, vestul Indiei, anul nou este celebrat la
sfarsitul lunii octombrie, in acelasi timp cu festivalul Diwali, cand
pe acoperisuri se pun mici opaite cu ulei, aprinse.
In Aprilie, cand Soarele se misca din Casa Pestilor in Casa Berbecului,
locuitorii din Sri Lanka incep sa sarbatoreasca Anul Nou. Acesta cade
de obicei pe 13 sau 14 aprilie.
In Vietnam, Anul Nou este numit "Tet Nguyen Dan" sau mai simplu "Tet". El incepe la
21 ianuarie sau 19 februarie, in functie de an. Vietnamezii cred ca un
zeu sta in fiecare casa, iar in ziua de Anul Nou, se duce la cer.
Acolo, el spune cit de bun sau rau a fost fiecare membru al familiei in
anul care a trecut. Zeul calatoreste pe spatele unui crap, de aceea
vietnamezii obisnuiesc ca de Anul Nou sa cumpere un crap viu, caruia ii
dau drumul in rau.
Anul Noul chinezesc este celebrat intre 17 ianuarie si 19 februarie, cand este Luna Noua,
Yuan Tan. El este sarbatorit de chinezii din intreaga lume prin
procesiuni pe strada, unde sunt aprinse mii de lanterne. Chinezii cred
ca spiritele rele sunt peste tot in acea perioada, asa ca aprind
artificii pentru a le indeparta. Uneori, ei isi sigileaza ferestrele si
usile cu hartie, pentru a nu lasa spiritele malefice sa patrunda in
casa.
Pentru japonezi, Anul Nou "Oshogatsu" este una dintre cele mai importante sarbatori si
un simbol al innoirii. In decembrie sunt organizate "petreceri de uitat
anul" sau "Bonenkai", prin care oamenii lasa in urma problemele si
grijile anului pe cale sa se incheie si se pregatesc pentru un nou
inceput. Neintelegerile si animozitatile sunt
uitate. Pe 31 decembrie, la miezul noptii, templele budiste bat gongul
de 108 ori, ca simbol al incercarii de a scapa de 108 tipuri de
slabiciuni umane. Pe 1 ianuarie, copiii primesc "otoshidamas" - mici
cadouri cu bani inauntru.
Ceremonialul de innoire simbolica a timpului calendaristic in noaptea de
31 decembrie - 1 ianuarie este numit la romani Ingropatul
Anului, denumirea de Revelion apartinind timpurilor moderne. Asemanator
divinitatii, timpul se naste anual, intinereste, se maturizeaza,
imbatraneste si moare pentru a renaste dupa alte 365 de zile. Ciclul
sarbatorilor de Anul Nou este un timp ritual, impartit simetric de
Revelion in doua segmente: perioada dintre Craciun si miezul noptii de
31 decembrie si apoi pana la Boboteaza. In
prima parte a ciclului, timpul se degradeaza: se mareste noaptea,
sporeste frigul si intunericul si,odata cu acestea, spaima oamenilor ca
lumea merge spre pierzanie, ca va veni momentul cand Soarele va
disparea definitiv de pe cer. Se face apoi simtit fenomenul
solstitiului de iarna, cand Soarele incepe sa urce pe bolta cerului si
ziua sa creasca putin cate putin, "cu cat sare cocosul pe pragul casei"
sau "cu cat se misca puiul in gaoacea oului". Prin
multe obiceiuri si credinte care exprima la inceput teama, dezordinea
si haosul, iar dupa miezul noptii de Revelion optimismul, veselia,
ordinea si echilibrul, oamenii acorda diverse semnificatii fenomenelor
naturale care se desfasoara independent de vointa lor.
Acasa 
